Blocurile noastre

Avem Patrimoniu naţional, aur, monede, tablouri, cloşca cu puii de aur, deosebit sunt importante pentru istoria şi individualitatea noastră culturală, şi întotdeauna vor arăta ceva despre noi . Dar, fraţi români, dacă ne uităm în jurul nostru, în orice oraş am fi, vedem, blocuri! Ele arată cine suntem! (acum, în vremea noastră)

Şi avem un stil fain de blocuri. Toate culorile între maro şi galben ocru spălăcit. Moştenire de la blocul politic din est în care ne-am mutat amus ceva timp (care cică o picat! bine-ar fi!) - blocurile aceste’ de beton (sau cine ştie…ele’s oricum baza materială!) , un bloc istoric (care, din nefericire nu s-a dărâmat în 90′ , bine ni l-au făcut, solid ) , bloculeţe sociale - întovărăşiţi, fost-întovărăşiţi, neoîntovărăşiţi, ne-întovărăşiţi, de toate, nu poţi trage o linie clară, asta-i moştenirea de la blocul politic - spirituală, naţională, afectivă, materială.

Sunt patrimoniu naţional-social - încă, - (alea de beton), deoarece începem să ne schimbăm -dacă ne schimbăm, ele nu vor mai însemna pentru noi mai mult decât amintirea a ceea ce a fost cândva .Începem de la blocurile de beton, le punem termopane, mai dăm jos un perete de rezistenţă, lărgim balconul, camera mare, poate chiar le unim, băgăm un polistiren, mai dăm cu un dispersit, construim un ANL sau ceva bloc mai şmecher , neh, tot români traumatizaţi suntem, mult ne-a ţine să schimbăm de tot blocul! (deocamdata schimbăm doar scara blocului, şi urmează blocul politic - intrăm în UE…ueeee şi începe o nouă epocă pentru noi !Un nou bloc în istorie! Şi, noi bloculeţe sociale. Monstruoşi paralelipipezi! Sunt la fel de răi amândoi, şi cel din vest şi cel din est.

Soarta ţării noastre este decisă de blocul unde locuim…blocul în care locuim ne împarte istoria (în blocuri istorice), ne împarte şi schimbă societatea (în bloculeţe sociale), şi, concomitent cu acestea apar lucrurile pe care putem pune mâna - blocurile astea de beton.

Infrastructura asta estică o să rămână pentru muuultă vreme (istoric,naţional,afectiv,spiritual etc) , în inimile noastre de români, şi chiar când o să o schimbăm, o să o schimbăm pentru un mormânt văruit şi parfumat, infrastructura vestică! O să ajungă românul să facă ce a vrut să facă atunci când era în vechiu’ bloc, ăla estic: să mănânce, să se distreze şi să…..cam atât. Totuşi ne lăsăm târâţi de iluzia că paralelipipedul vestic, scund şi dolofan, îndopat cu o “libertate” toxică va fi mai bun ca paralelipipedul în curs de dărâmare din est, slăbuţ şi mai mare de înălţime.

Ne înşelăm. Va fi cel puţin la fel de rău, doar că vom fi îndopaţi şi stupefiaţi cu bani, ajungând ca un animal bolnav şi gras, gata de tăiat. Mai bine rămânem în stradă decât într-unul din blocurile astea două…

Domnul să ne ierte dacă ne-am pus nădejdea în UE vreunul din noi, că ne va merge mai bine.Şi, extinzând ideea, să ne ierte dacă ne-am pus nădejdea în orice, sau oricine altceva în afară de El.